COMUNICATE DE PRESĂ – MINISTERUL EDUCAȚIEI

În perioada 13 - 29 mai este programată sesiunea de evaluări naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2023 - 2024, care se adresează unui număr de peste 500.000 de elevi (cumulat).

Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a începe luni, 13 mai, cu proba de Limbă și comunicare - scris - Limba română, respectiv proba de Limbă și comunicare - scris - Limba maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale.

Marți, 14 mai, elevii claselor a II-a vor susține proba de Limbă și comunicare - citit - Limba română, iar miercuri, 15 mai, elevii aparținând minorităților naționale participă la proba de Limbă și comunicare - citit - Limba maternă.

Joi, 16 mai, va avea loc proba la matematică și științe ale naturii, în timp ce vineri, 17 mai, se va desfășura ultima probă din cadrul EN II (Limbă și comunicare - scris-citit - Limba română pentru minoritățile naționale), susținută de elevii aparținând minorităților naționale

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a/EN IV) are următorul calendar: limba română (21 mai), matematică (22 mai) și limba maternă (23 mai).

Calendarul de administrare a evaluării naționale la finalul clasei a VI-a (EN VI) are următoarea configurație: 28 mai - Limbă și comunicare, respectiv 29 mai - matematică și științe ale naturii.

Probele au o structură și caracteristici de evaluare similare celor administrate în anii anteriori. Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător evaluărilor internaționale și implică un nivel mediu de dificultate.

Durata alocată rezolvării este de 30 de minute pentru fiecare test administrat (EN II), respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat (EN IV și EN VI).

Testele sunt evaluate în cadrul unităţilor de învăţământ de către comisiile de evaluare constituite la nivelul acestora, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.

Ca element de noutate pentru administrarea și valorificarea rezultatelor înregistrate, colectarea datelor rezultate din evaluarea testelor scrise va fi realizată cu ajutorul unei noi aplicații digitale. Aceasta va permite, pe de o parte, colectarea datelor în condiții de siguranță și de control optimizat al calității și, pe de altă parte, va oferi comisiilor de evaluare acces la propriile date de evaluare ale elevilor și va permite valorificarea rapidă și flexibilă a acestora. Astfel, va fi facilitată realizarea rapoartelor clasei și a raportului școlii, fără eforturi birocratice suplimentare și într-un timp mai scurt.

Rezultatele individuale obținute la aceste evaluări nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.

Rapoartele generate la nivelul unității de învățământ pe baza acestor rezultate furnizează argumente statistice de maximă importanță și relevanță pentru construirea măsurilor de valorificare a rezultatelor înregistrate la aceste evaluări naționale, măsuri focalizate pe nivelul unității de învățământ și pentru beneficiarii serviciilor educaționale: elevi, părinți/tutori, cadre didactice, personal educațional de sprijin etc.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației a organizat, la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, un eveniment dedicat Zilei Educației Financiare, încadrat în seria de manifestări și programe dedicate educației financiare în România. În cadrul acestuia a fost prezentată Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) 2024 - 2030, adoptată astăzi, 11 aprilie, în ședință de Guvern.

Strategia conturează viziunea României privind educația financiară pentru următorii ani și conține exemple de acțiuni specifice care vor fi întreprinse până în 2030. Aceasta a fost elaborată de Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), cu implicarea altor părți interesate, atât din mediul public, cât și cel privat, ca urmare a procedurii de consultare publică.

Strategia Națională de Educație Financiară are direcții de acțiune pentru:

• copii și tineri până în 25 de ani;

• populația adultă;

• operatorii economici.

Direcțiile de acțiune pentru copii și tineri până în 25 de ani sunt următoarele:

• Dezvoltarea și introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ;

• Realizarea de acțiuni de educație financiară complementare adresate învățământului preuniversitar și universitar;

• Introducerea educației financiare în universități;

• Promovarea unor comportamente financiare responsabile  în rândul copiilor și tinerilor prin  intermediul mass-media;

• Implementarea unor programe de educație financiară destinate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar;

• Implementarea unui program național de conștientizare, consiliere și sprijin pentru părinți în vederea educării din perspectivă financiară a copiilor.

Obiectivele majore ale SNEF:

• Creșterea gradului de educație financiară prin formarea de competențe în domeniul educației financiare în rândul copiilor și tinerilor și pregătirea lor pentru a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare;

• Îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților populației adulte de a planifica finanțele proprii, de a economisi, de a fi consumatori informați privind utilizarea corespunzătoare a serviciilor și produselor financiare și de a-și îndeplini obligațiile fiscale;

• Creșterea accesului operatorilor economici la noțiuni și informații financiare în scopul întăririi disciplinei financiare a acestora.

Pentru implementarea la scară națională a SNEF, cadrul necesar este fixat de Ministerul Educației, în calitate de instituție responsabilă a sistemului educațional formal și de Ministerul Finanțelor, în calitate de instituție responsabilă în domeniul fiscal, specific adulților și operatorilor economici.

BNR, ASF, ARB și ANPC, în calitate de parteneri în cadrul Protocolului Național pentru Educație Financiară, sprijină implementarea SNEF prin organizarea de acțiuni, evenimente, programe și campanii de educație financiară, conform atribuțiilor legale specifice.

Extinderea listei de părți interesate de implementarea SNEF va fi realizată prin eforturile tuturor semnatarilor protocolului anterior menționat, fiind atrași parteneri, entități publice și private care au atribuții sau o activitate specifică domeniului sau sunt interesate de a participa la acest proces.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), a lansat Ghidul solicitantului aferent apelului de proiecte „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

• Ghidul solicitantului;

• Anexele ghidului (în format editabil) sunt disponibile ► AICI (arhivă RAR).

Prin intermediul apelului sunt urmărite dezvoltarea și implementarea unui program de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat. Obiectivul acestui program este dezvoltarea competențelor digitale și de pedagogie digitală pentru a integra eficient tehnologiile în practicile de predare la clasă, indiferent de disciplină.

Alocarea financiară totală pentru acest apel de proiecte este de 80 de milioane de euro, fără TVA.

Cererile de finanțare se depun prin platforma electronică dedicată PNRR până în data de 31 mai 2024, ora 17:00.

BIROUL DE PRESĂ

Subsecvent simulării organizate de către Ministerul Educației (4 - 7 martie), Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) a efectuat o analiză detaliată a rezultatelor înregistrate la nivel național prin corelare cu specificul fiecărui item.

Potrivit CNPEE, în urma acestui tip de abordare analitică a rezultatelor înregistrate de elevii care au susținut probele simulării, grupul de lucru din cadrul CNPEE (alcătuit din profesori de specialitate) a identificat elemente în măsură să optimizeze proiectarea variantelor de subiecte pentru examen, astfel încât ponderea itemilor satisfăcător/bine/foarte bine performați (itemi de succes) să crească în economia testului și, în același timp, a formulat sugestii privind activitățile de tip remedial pe care elevii le pot parcurge.

Regăsiți mai jos cele două materiale elaborate de către specialiștii CNPEE:

• Analiza rezultatelor pe subiecte la simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat - 2024

• Analiza ratei de răspuns pe itemi la nivel național - toate disciplinele (analiză de tip cantitativ).

Aceste documente fac obiectul prelucrărilor în teritoriu de către inspectorii școlari cu atribuții în gestionarea disciplinelor de examen.

BIROUL DE PRESĂ

Astăzi, 2 aprilie 2024, Ministrul Educației, doamna Ligia Deca, a găzduit o sesiune de informare adresată reprezentanților solicitanților eligibili și asociațiilor reprezentative ale studenților și ale elevilor pentru apelul de proiecte „Primul student din familie”, lansat pe 28 martie 2024 de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Educației.

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită ► aici. 

Apelul beneficiază de o finanțare totală de 50 de milioane de euro (fără TVA) din Programul Operațional Educație și Ocupare. În cadrul acestuia, vor fi finanțate proiectele ai căror solicitanți eligibili sunt instituțiile de învățământ superior în colaborare cu unitățile de învățământ preuniversitar, care vizează combaterea abandonului școlar și universitar.

Creșterea accesului la învățământul superior al grupurilor subreprezentate/defavorizate, inclusiv prin sprijinirea și consilierea elevilor pentru a face tranziția de la liceu la universitate reprezintă o prioritate prevăzută în noile legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”.

Ligia Deca, Ministrul Educației: Este nevoie să susținem tinerii din mediul rural să-și continue studiile la universitate, fiindcă este necesar ca acești tineri să beneficieze de creșterea veniturilor și de creșterea calității vieții. „Primul student din familie” înseamnă curaj, dorință, motivație. Această măsură a fost prevăzută în proiectul „România Educată”, ulterior fiind preluată în legile educației, iar acum o punem în aplicare prin finanțare europeană, pentru a ne asigura că primii studenți din familie vor avea resurse și sprijin să-și continue studiile și să-și construiască un viitor mai bun. Fiecare copil din mediul rural care va reuși să finalizeze studii universitare va deveni un exemplu în comunitatea sa și va contribui la dezvoltarea societății, reducându-se, astfel, decalajele socio-economice dintre zonele urbane și cele rurale.

Printre măsurile prevăzute în cadrul apelului de proiecte (activități finanțate), se regăsesc:

• Măsuri de tip „punte” în vederea facilitării tranziției la studiile universitare, începând cu clasa a XI-a (45%)

  • identificarea elevilor în risc de a nu participa sau a nu promova examenul de bacalaureat, precum și a absolvenților de liceu din promoțiile anterioare care nu au promovat examenul de bacalaureat;

  • consilierea elevilor cu privire la opțiunile de programe de studiu din mediul universitar și promovarea ofertei educaționale universitare în rândul unităților de învățământ preuniversitar (în special în unitățile de învățământ cu o rată scăzută de cuprindere a absolvenților în învățământul superior);

  • susținerea persoanelor identificate prin oferirea de sprijin pentru facilitarea tranziției la studiile universitare prin programe remediale pentru recuperarea decalajelor de învățare pentru pregătirea examenului de bacalaureat sau a admiterii la studii universitare de licență și prin susținerea cheltuielilor pentru cazare și /sau masă din internatele instituțiilor de învățământ preuniversitar, acordarea altor tipuri de sprijin pentru a depăși diferite grade de defavorizare, pentru a contribui la facilitarea tranziției la studiile universitare;

  • acordarea de subvenții.

• Măsuri de prevenire și combatere a abandonului universitar în rândul studenților proveniți din medii și grupuri dezavantajate (35%)

  • sprijinirea studenților cu risc de abandon, prin operaționalizarea mecanismelor de identificare și monitorizare a nevoilor studenților în cadrul Centrelor de consiliere și orientare în carieră (CCOC);

  • asigurarea în cadrul CCOC a serviciilor de suport, îndrumare și consiliere în vederea prevenirii și combaterii abandonului universitar;

  • acordarea de sprijin pentru prevenirea și combaterea abandonului universitar în rândul studenților, membri ai grupului țintă, prin implementarea unor programe remediale / de aducere la nivel a studenților cu dificultăți în învățare și prin susținerea cheltuielilor pentru cazare și /sau masă din campusurile universitare, acordarea altor tipuri de sprijin pentru a depăși diferite grade de defavorizare care ar determina abandonul universitar;

  • acordarea de subvenții.

• Măsuri dedicate accesibilizării instituțiilor de învățământ superior, inclusiv prin achiziția de echipamente IT și dezvoltarea de instrumente specifice proceselor educaționale care includ studenți cu dizabilități, inclusiv admiterea  (20%)

  • Asigurarea accesibilității fizice și digitale în cadrul proceselor educaționale care includ studenți cu dizabilități în ÎS, inclusiv admiterea;

  • Achiziționarea de servicii de suport (ex. interpreți, tehnologii specifice);

  • Dezvoltarea unor servicii de consiliere și îndrumare dedicate studenților cu dizabilități.

Proiectele din cadrul prezentului apel pot fi depuse prin Sistemul informatic MySMIS2021 până în data de 31.05.2024, ora 16:00.