PERICOLE. RISCURI. FACTORI DE RISC

BIBLIOGRAFIE:

PERICOLE ȘI RISCURI 9-10
PERICOLE ȘI RISCURI PROFESIONALĂ

PERICOLUL– este tot ceea ce poate cauza accidentarea sau îmbolnăvirea profesională.RISCUL– reprezintă probabilitatea ca un pericol să se materializeze.FACTORII DE RISC – sunt factori proprii elementelor sistemelor de muncă, care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.SECURITATEA ÎN MUNCĂ – este definită ca fiind situaţia în care cineva sau ceva nu este expus la nici un pericol şi la nici un risc.

EXEMPLU:
PERICOLUL – curentul electric
RISCUL – probabilitatea de electrocutare
FACTOR DE RISC – izolaţie deteriorată a conductoarelor parcurse de curent

Fiecare angajator are obligaţia legală dar şi morală de a vă proteja!
Angajatorul trebuie să identifice pericolele pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă, să evalueze riscurile şi să pună în aplicare măsuri de prevenire!

Cele mai multe dintre accidente se înregistrează fie ca urmare a unei evaluări necorespunzătoare a riscurilor, fie din cauza incapacităţii de a ţine sub control riscurile.
De ce anume trebuie să vă feriţi?

• Alunecări şi împiedicări– cauza cea mai frecventă a accidentelor de muncă din cauza supraaglomerării şi dezordinii de la locurile de muncă, scurgerilor pe pardoseală, cablurilor poziţionate necorespunzător sau pardoselilor deteriorate.
• Maşini şi echipamente – numeroase accidente sunt cauzate de întreţinerea deficitară, de lipsa dispozitivelor de protecţie, lipsa de instruire, deficienţe electrice care pot cauza arsuri, incendii sau deces, încercarea de reparare a maşinii fără oprirea şi deconectarea acesteia de la alimentarea cu tensiune. Maşinile periculoase se regăsesc nu numai în întreprinderi, dar şi în bucătăriile restaurantelor, de exemplu.
• Ridicarea de sarcini – care sunt grele şi instabile; ridicarea într-o poziţie incomodă; sau manipularea manuală, în lipsa asigurării dispozitivelor de ridicat.
• Munca repetitivă, cu ritm de lucru înalt, în special în poziţii incomode şi cu perioade insuficiente de odihnă – pot determina dureri, suferinţe şi vătămări ale muşchilor şi articulaţiilor (tulburări musculo-scheletale). Exemplele includ activităţi de asamblare din fabrici, activităţi de marcare şi plăţi din supermarket sau utilizarea tastaturii sau mouse-ului computerelor.
• Zgomot– nivelurile ridicate de zgomot pot cauza deficienţe auditive, deşi este posibil să nu fiţi conştienţi de aceasta deoarece se produc în timp. Deficienţele auditive pot să nu fie remediate niciodată. Alte pericole fizice includ vibraţiile şi radiaţiile.
• Substanţe chimice – în special fluidele utilizate pentru curăţare, vopselelor, produsele de coafat şi pulberile. Substanţele care se găsesc la locul de muncă pot cauza mâncărimi de piele alergice, desfigurante, astm permanent, cancere sau malformaţii la naştere. Acestea afectează ficatul, sistemul nervos şi sângele.
• Stres – poate rezulta din modul de organizare al activităţii – volum de muncă greu de realizat, responsabilităţi neclare, presiune prea mare. Stresul poate fi cauzat şi de intimidarea din partea şefilor sau a colegilor de muncă.
• Violenţă – dacă veniţi în contact cu membri ai publicului. Aceasta include violenţa verbală şi agresiunea fizică. În mod evident aceasta nu poate fi considerată ca „parte a activităţii”.
• Mediul de muncă– disconfort cauzat de temperaturi ridicate sau scăzute şi multe alte probleme serioase cauzate de temperaturi extreme; iluminat deficitar etc.

Sfaturi despre cum să lucraţi în condiţii de securitate:

• Nu realizaţi nici o sarcină de muncă decât după ce aţi fost instruiţi în mod corespunzător.
• Dacă simţiţi că aţi primit prea multe informaţii, într-un timp scurt, solicitaţi îndrumătorului vostru să încetinească ritmul şi să repete instrucţiunile.
• Nu părăsiţi zona de lucru decât dacă vi s-a spus să faceţi astfel. Alte zone pot prezenta pericole specifice pe care nu le cunoaşteţi cum ar fi linii electrice aeriene de înaltă tensiune, pardoseli alunecoase sau substanţe chimice toxice.
• Dacă sunteţi nesigur cu privire la un anume lucru, întrebaţi pe cineva mai întâi. Un îndrumător sau un coleg de muncă ar putea să vă ajute să preveniţi producerea unui accident.
• Nu ezitaţi să solicitaţi o instruire suplimentară.
• Folosiţi echipamentul individual de protecţie corespunzător sarcinii de muncă respective cum sunt, de exemplu, încălţămintea de protecţie, casca sau mănuşile. Asiguraţi-vă că ştiţi când trebuie să purtaţi costumul de protecţie, unde se găseşte acesta, cum să îl utilizaţi şi cum să aveţi grijă de acesta.
• Aflaţi cum trebuie să acţionaţi în situaţii de urgenţă, fie că este vorba de o alarmă în caz de incendiu, o cădere de tensiune sau alte situaţii.
• Raportaţi imediat îndrumătorului vostru orice accident. De asemenea, raportaţi accidentele reprezentantului lucrătorilor pe probleme de securitate, dacă acesta există.
• Nu ignoraţi semnele timpurii ale unor probleme de sănătate, cum ar fi durerile de cap, alte tipuri de dureri şi disconfort, ameţeli, mâncărimi ale pielii sau iritaţii la nivelul ochilor, nasului sau gâtului. Dacă există un medic de medicina muncii, o asistentă sau alt personal care se ocupă de sănătatea profesională, este bine să-l informaţi. Iar dacă îl consultaţi pe medicul vostru de familie, informaţi-l cu privire la activitatea pe care o efectuaţi.
• Urmaţi sfaturile şi instrucţiunile care vi s-au dat – inclusiv pe cele referitoare la pauze, adaptarea poziţiei scaunului în mod corect, utilizarea echipamentului individual de protecţie.