MODULUL 1. RELAȚII DE MUNCĂ.
DREPTURI ȘI OBLIGAȚII ANGAJATORI ȘI LUCRĂTORI.

BIBLIOGRAFIE:                      

1. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂContractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru un angajator, în schimbul unui salariu.
Contractul individual de muncă se încheie anterior începerii raporturilor de muncă.Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc prin negociere.Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţii de execuţie sau 120 de zile calendaristice pentru funcţii de conducere.Perioada de probă constituie vechime în muncă.Pe durata perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii
O persoană fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat după împlinirea vârstei de 15 ani până la împlinirea vârstei de 18 ani doar cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore/zi şi de 30 ore/săptămână.Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.Tinerii în vârstă de până la 18 ani NU pot presta muncă suplimentară.Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani NU pot presta muncă de noapte.Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
2. SALARIUL
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
Salariul se plăteşte în bani, cel puţin o data pe lună.
Salariul cuprinde:

  • salariul de bază
  • îndemnizaţiile
  • sporurile
  • alte adaosuri.

Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
3. CONFLICTELE DE MUNCĂ
Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.Reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii sunt prevăzute în
Codul muncii.Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor.Cauzele sunt scutite de taxă judiciară de timbru şi de timbrul judiciar.Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă, în maxim 15 zile.
Angajatorul are dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

CONCEDIEREA reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului şi poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.Persoanele concediate pentru motive care nu ţin de persoana lor, care nu mai corespund din punct de vedere profesional, psihic sau fizic cerinţelor locului de muncă, beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare.Persoanele care NU au fost concediate disciplinar beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare.
DEMISIA reprezintă actul de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.Termenul de preaviz în cazul demisiei este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă şi nu poate fi mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

4. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ȘI LUCRĂTORILOR

Pentru a nu vă pune în pericol viaţa şi organismul la locul de muncă, trebuie să cunoaşteţi:

  • Ce trebuie să facă angajatorii voştri pentru a vă proteja.
  • Ce trebuie să faceţi voi înşivă pentru a vă proteja.
  • Reglementările de securitate şi sănătate la locul de muncă.
  • Drepturile şi îndatoririle voastre.

În fiecare an, sute de mii de tineri din Europa suferă accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.Rata accidentelor de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este cu 50% mai mare decât la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor.
Angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

  • asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
  • prevenirea riscurilor profesionale;
  • informarea şi instruirea lucrătorilor;
  • asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.

Lucrătorii au următoarele obligaţii:

  • să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele şi alte mijloace de producţie;
  • să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat;
  • să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice;
  • să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
  • să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
  • să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari;
  • să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
  • să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate.

CA TINERI LUCRĂTORI TREBUIE SĂ ŞTIŢI…

Munca nu este un joc şi aveţi şi voi responsabilităţi la locul de muncă:

  • Colaborarea cu angajatorul privind securitatea şi sănătatea în muncă
  • Respectarea procedurilor de securitate în scopul de a vă proteja pe voi şi pe colegii voştri de muncă
  • Utilizarea dispozitivelor de protecţie şi purtarea echipamentului individual de protecţie.

Obţineţi-vă drepturile şi acţionaţi în mod responsabil
Drepturile voastre la locul de muncă sunt următoarele:

  • Să fiţi informaţi asupra riscurilor de la locul de muncă.
  • Să beneficiaţi în mod gratuit de informare şi instruire.
  • Să participaţi punând întrebări şi semnalând orice practici sau condiţii nesigure.
  • Dreptul de a refuza o muncă lipsită de securitate.
  • Nu trebuie să efectuaţi sarcini de muncă periculoase doar pentru că şeful vă solicită acest lucru sau pentru că toţi ceilalţi le efectuează.

Ce trebui să vă întrebaţi ŞEFUL sau conducătorul locului de muncă?

  • Care sunt pericolele şi riscurile în activitatea pe care o efectuez?
  • În ce mod şi când urmează să fiu instruit cu privire la aspectele de securitate şi sănătate în muncă?
  • Ce măsuri trebuie să respect pentru a mă proteja?
  • Ce echipament individual de protecţie trebuie să folosesc?
  • Cum ar trebui să acţionez în situaţii de urgenţă?
  • Ce trebuie să fac în cazul în care mă rănesc?
  • Care este persoana care acordă primul ajutor?

De ce se produc tragedii?

  • Fiind tineri şi la începutul activităţii profesionale puteţi fi expuşi într-o măsură mai mare riscurilor decât colegii voştri cu vechime mai mare.
  • Ca debutanţi la locul de muncă, vă lipseşte experienţa profesională şi cea referitoare la riscurile în muncă.
  • Dispuneţi de un nivel mai scăzut privind:

               – Recunoaşterea pericolelor potenţiale.
               – Aplicarea practicilor sigure în muncă.
               – Puterea de observaţie şi de decizie în faţa unor situaţii inedite.

  • Organizarea defectuoasă a activităţii la locul de muncă:

                – Lipsa de instruire şi supraveghere.
                – Echipamente tehnice nesigure.
                – Materiale cu efecte nocive în utilizare.
                – Condiţii deficitare de muncă.
                – Lipsa procedurilor adecvate şi a controlului.