COMUNICATE DE PRESĂ – MINISTERUL EDUCAȚIEI

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie, a participat astăzi, 11 decembrie, la deschiderea lucrărilor «Forumului Național Anti-Bullying», organizat de Asociația „Telefonul copilului".

„Apreciez excelentele contribuții ale sectorului neguvernamental, prin intermediul cărora, de aproape 20 de ani, au fost semnalate manifestările acestui fenomen. În același context, au fost propuse soluții și bune practici. Sperăm să le extindem, cu sprijinul tuturor, la nivel național, în fiecare școală. Este nevoie să recunoaștem importanța mediului educațional de învățare pentru elevi, a unui mediu de învățare fără etichete, care să nu inspire frică”, a declarat ministrul Educației și Cercetării. 

Ministrul Monica Cristina Anisie a mai declarat că, în acest moment, Ministerul Educației și Cercetării are în lucru Normele metodologice pentru aplicarea Legii antibullying, recent promulgată de președintele României. La elaborarea acestor norme va contribui, printr-o activitate transparentă, solidară și voluntară, grupul de lucru ce urmează a fi constituit în urma apelului lansat recent de minister.

«Forumul Național Anti-Bullying» (București, 11 - 13 decembrie) este primul eveniment din România dedicat dezbaterilor privind politicile publice pentru combaterea acestui fenomen în rândul copiilor. Evenimentul reunește reprezentanţi şi experţi ai autorităţilor şi instituţiilor relevante din domeniul educaţiei, partenerilor sociali, partenerilor sociali din sistemul educaţional preuniversitar, organizaţiilor neguvernamentale, asociaţiilor elevilor, precum şi experţi străini - specialişti în prevenirea şi combaterea bullying-ului.

BIROUL DE COMUNICARE

Lotul de juniori al României a obținut două medalii de aur și patru medalii de argint la a XVI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe (IJSO), desfăşurată în perioada 3-12 decembrie, în Qatar (Doha).

Olimpicii români laureați cu aur sunt Ioana Mădălina Cărăuș (clasa a IX-a/Liceul Internațional de Informatică din București) și Vlad Ștefan Oros (clasa a IX-a/Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara).

Medaliile de argint au fost adjudecate de Raisa Axenie (clasa a X-a/Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), Ștefan Eduard Doliș (Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu” din Bacău), Mircea Andrei Țop (clasa a X-a/Colegiul Național „Decebal” din Deva) și Vlad Iova (clasa a X-a/Colegiul Național „Emanoil Gojdu” din Oradea).

Lotul olimpic a fost coordonat de Daniela Bogdan (coordonator la nivel național și responsabil pentru disciplina chimie), profesor la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, Traian Șaitan (responsabil biologie), inspector general MEN și Victor Păunescu (responsabil fizică), profesor la Colegiul Național „Octav Onicescu” din București. În calitate de observator a participat Adriana Simona Popescu, inspector în cadrul ISJ Constanța.

Structura Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori implică susținerea a trei probe: două probe teoretice (individuale) şi una practică - experiment/laborator (pe echipe, formate din 3 elevi), cu subiecte din trei discipline (chimie, fizică și biologie).

La ediţia din acest an au participat peste 400 de elevi din 70 de ţări.

BIROUL DE COMUNICARE

• Ministrul Monica Cristina Anisie: „Vrem să oferim elevilor din învățământul gimnazial și liceal posibilitatea să experimenteze, încă din timpul școlii, ce înseamnă să fie antreprenori, să dezvolte un start-up, într-o societate competitivă.” 

Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) au semnat astăzi, 10 decembrie 2019, Acordul de parteneriat „Pactul pentru Educaţie Antreprenorială”. Prin intermediul acestui acord va fi susținută dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor, prin modalități noi și creative de predare și învățare.

„Vrem să oferim elevilor din învățământul gimnazial și liceal posibilitatea să experimenteze, încă din timpul școlii, ce înseamnă să fie antreprenori, să dezvolte un start-up, într-o societate competitivă. Apreciez inițiativa CONAF și FPPG de a oferi expertiză și educație antreprenorială elevilor și invit și alte organizații cu activitate în domeniu să contribuie la dezvoltarea opționalului de educație antreprenorială în școlile gimnaziale și liceele din România. Începem să conturăm Strategia naţională pentru antreprenoriat, un instrument atât de necesar pentru asigurarea prosperității României”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educaţiei și Cercetării.

Semnatarii Acordului de parteneriat se angajează să colaboreze activ cu reprezentanții MEC, alături de alți parteneri care se vor alătura acestui demers, la Strategia națională pentru educație antreprenorială.

Cristina Chiriac, Preşedinte CONAF, consideră „o prioritate introducerea în şcoli a orelor de antreprenoriat în vederea dezvoltării aptitudinilor şi competenţelor tinerilor şi pregătirii acestora pentru a deveni azi, antreprenorii de care economia românească are nevoie, mâine. România se numără printre cele câteva ţări europene care nu au încă o strategie naţională pentru educaţie antreprenorială. Iată că, astăzi, împreună cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei și Cercetării şi cu cei ai Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze facem un important pas în această direcție”.

La rândul său, Franck Neel, Preşedintele FPPG, este de părere că „educația antreprenorială reprezintă o prioritate în asigurarea unei educații adaptate atât la nevoile economice, cât și la valorile europene în contextul globalizării și digitalizării la nivel mondial. Consolidarea educației antreprenoriale în școli, instituții de învățământ profesional și universități va avea un impact pozitiv asupra caracterului dinamic al antreprenoriatului în cadrul economiei”.

Pactul pentru muncă, inițiativă în cadrul căreia este inclus „Pactul pentru educaţie antreprenorială”, presupune reducerea deficitului forţei de muncă din România, transparentizarea pieţei muncii şi dezvoltarea antreprenoriatului, recunoscut ca generator de prosperitate în societate şi element determinant pentru creșterea economică și crearea locurilor de muncă. Investiția în educația antreprenorială este una dintre cele mai rentabile investiții pe care o poate face România în educația copiilor. Elevii participanți au șanse de 3 până la 6 ori mai mari de a-și deschide o afacere ulterior, într-un anumit moment al vieții, comparativ cu cei care nu beneficiază de educație antreprenorială.

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie, a vizitat astăzi, 10 decembrie, infrastructura de cercetare ELI-NP, de la Măgurele, alături de premierul Ludovic Orban și vicepremierul Raluca Turcan.

Discuțiile cu conducerea institutului de cercetare care găzduiește și gestionează proiectul, reprezentată de Directorul General - Academician Nicolae Zamfir, s-au centrat pe necesitatea sprijinului din partea statului român pentru întreținerea și dezvoltarea activităților de cercetare în cadrul proiectului pan-european, în curs de a fi demarate.

Ministerul Educației și Cercetării și-a arătat întreaga disponibilitate de a susține proiectele cercetătorilor români și străini pentru o evoluție coerentă și predictibilă a proiectului, pentru atragerea sustenabilă a cercetătorilor din străinătate și, în ansamblu, pentru dezvoltarea acestei infrastructuri de mare anvergură pe care România o deține.

În acest sens, sunt pregătite o serie de măsuri concrete care vor fi aprobate și implementate în perioada imediat următoare, agreate împreună cu conducerea Centrului ELI-NP.

În contextul publicării recente a rezultatelor la testarea PISA 2018, ministrul Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie, a avut luni, 9 decembrie, o întâlnire cu experți și specialiști în educație, în cadrul căreia au fost convenite:

➢ Instituirea unui mecanism de funcționare a grupului de lucru și a unui mandat formal din partea Ministerului Educației și Cercetării;

➢ Accesul cercetătorilor la baza de date PISA, cu respectarea condițiilor de confidențialitate, pentru creșterea capacității cercetării din domeniu în România;

➢ Grupul de lucru va identifica profilul elevului care are nevoie de sprijin și tipurile de sarcini la care acesta nu obține un nivel mediu de performanță (în relație cu tipurile de itemi, competențe și practici didactice);

➢ Finalizarea Raportului Național PISA 2018 până la 1 martie 2020;

➢ Grupul de lucru va dezvolta un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA și propuneri de măsuri pe termen lung;

Participanții au subliniat că:

-  rezultatele PISA 2018 puteau fi anticipate și sunt un indicator suplimentar al problemelor persistente din sistem (referitoare la calitate, dar, mai ales, la echitate);

- este nevoie de măsuri de sprijin integrate, care nu se pot limita la intervenția educațională;

-  PISA 2018 poate fi o oportunitatea de prioritizare si implementare a unor măsuri concrete de investiție acolo unde este cea mai mare nevoie (e.g. rural);

-  PISA nu acoperă decât o parte dintre aspectele de performanță ale unui sistem educațional, astfel, aceasta analiză trebuie completată, de exemplu, cu situația tinerilor care nu sunt în sistemul de educație la 15 ani sau cu cea a competențelor care nu sunt măsurate în această evaluare - competențe civice, digitale etc.

Ministrul Monica Cristina Anisie a subliniat cele două obiective principale ale întâlnirii: a) discutarea într-un cadru expert a rezultatelor obținute de România la această evaluare și a factorilor principali care au influențat aceste rezultate; b) conturarea unor arii specifice de intervenție, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Au fost conturate și explicitate aspecte privind implementarea PISA:

➢ Întârzierea cu care România a confirmat participarea la PISA 2018, întârziere ce nu a permis evaluarea online. În acest moment,  nu este confirmată participarea la evaluarea PISA 2021.

➢ Testarea PISA e dificil de planificat pe un calendar încărcat în școli, iar gradul de implicare a echipei de conducere a școlilor în PISA influențează atitudinea și seriozitatea elevilor;

➢ Elevii nu sunt motivați să participe și să depună efort;

➢ Elevii au avut dificultăți în parcurgerea și înțelegerea cerințelor într-un format care nu le era familiar;

➢ Sunt îngrijorătoare clivajele dintre rural și urban, teoretic și tehnologic - acestea indică o inechitate care se adâncește în sistem. 

Toți cei prezenți au fost de acord cu faptul că testarile internaționale precum PISA, PIRLS sau TIMSS, dar și cele naționale arată că România nu asigură atingerea unui nivel bun de învățare pentru elevii săi de 15 ani.

Intervenții educaționale convenite:

§  Reglaje la nivelul curriculumului scris: planuri-cadru și programe școlare (primar si gimnaziu – revizuire), liceal (nou); pilotarea unor noi variante de curriculum, în școli-pilot, conform prevederilor din Legea educației naționale nr 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

§  Reglaje ale contextului de învățare - starea de bine a copiilor, managementul clasei, facilitarea învățării vizibile;

§ standarde profesionale ale profesorilor și stabilirea responsabilităților acestora față de dezvoltarea competențelor cheie;

§  revizuirea sistemului de formare inițială a cadrelor didactice;

§  dezvoltarea și extinderea serviciilor de orientare și consiliere;

§  formarea cadrelor didactice pentru oferirea de servicii de educație remedială și/sau educație incluzivă;

§  regândirea managementul timpului de învățare - program școlar, organizarea orarului și a programului de Școală după școală;

§ Dezvoltarea competentelor non-cognitive ale copiilor (încredere în sine), dezvoltarea unei mentalități pentru dezvoltare (așteptări reduse de la copii produc rezultate slabe); încurajarea rezilienței academice;

§   Analiza sistemului actual de resurse/finanțare, în special pentru elevii în situație de risc cu prioritizarea de alocări financiare pentru cei aflați în cea mai mare nevoie.

Intervenții non-educaționale:

§   Măsuri integrate de sprijin pentru menținerea copilului în școală și accesul lui la educație potrivită, de calitate, cu finanțare națională și din Fondul Social European;

§   Măsuri de sprijin pentru familie (educație parentală pentru funcționarea parteneriatului de sprijin și valorizare a importanței educației);

§   Capacitatea națională întărită pentru integrarea masurilor educationale cu cele non-educaționale.